Bilanț de carbon și eficiență energetică

Săptămâna trecută, la „Caracteristici și aparate de măsură", ai stabilit regula casei: o comparație serioasă începe cu un număr și o unitate. Azi o punem la treabă pe o întrebare cât se poate de casnică: dintre două becuri care luminează la fel, care e mai bun? La finalul lecției vei ști să calculezi energia consumată de un aparat, să o transformi în lei și în kilograme de CO2 și să compari două obiecte cu aceeași funcție pe baza bilanțului lor de carbon.

Două becuri, aceeași lumină

În multe sertare din România încă zace câte un bec clasic, cu incandescență, de 60 W — costă vreo 5 lei. Alături, la magazin, un bec LED care dă aceeași lumină are 8 W și costă cam 15 lei. Cine judecă doar după preț alege becul de 5 lei. Cine judecă după numere alege altfel — și imediat vezi de ce.

Cifra de pe bec — 60 W sau 8 W — nu e o notă în catalog, e viteza cu care becul „mănâncă" din factura familiei tale. Un bec aprins nu costă nimic vizibil pe moment; costă la sfârșitul anului.

Calculul dirijat, în patru pași

Luăm becul din holul unui apartament, aprins în medie 4 ore pe zi, un an întreg. Scrie calculul în caiet odată cu mine — la fișa de evaluare din ultima lecție a modulului va trebui să-l faci singur.

Pasul 1 — timpul de funcționare pe an. 4 h/zi × 365 de zile = 1460 h.

Pasul 2 — energia consumată. E = P × t. Becul clasic: 60 W × 1460 h = 87.600 Wh = 87,6 kWh. Becul LED: 8 W × 1460 h = 11.680 Wh = 11,7 kWh.

Pasul 3 — costul. La un preț de 1,2 lei pentru fiecare kWh: Becul clasic: 87,6 × 1,2 ≈ 105 lei pe an. Becul LED: 11,7 × 1,2 ≈ 14 lei pe an.

Pasul 4 — emisiile de CO2. Curentul din priză nu apare din nimic: o parte din el vine din arderea cărbunelui și a gazului. În medie, pentru fiecare kWh consumat în România socotim, simplificat, circa 0,3 kg de CO2 emis: Becul clasic: 87,6 × 0,3 ≈ 26 kg de CO2 pe an. Becul LED: 11,7 × 0,3 ≈ 3,5 kg de CO2 pe an.

Acum verdictul se scrie singur. Becul LED costă cu 10 lei mai mult la raft, dar economisește vreo 91 de lei și 22 kg de CO2 în fiecare an. Diferența de preț se recuperează în mai puțin de două luni; tot ce urmează e câștig curat.

Bilanțul de carbon, varianta simplificată

Emisiile de la priză sunt doar o parte din poveste. Becul acela LED a fost fabricat într-o uzină, ambalat, adus cu camionul — fiecare etapă a emis CO2 înainte ca tu să-l scoți din cutie.

Un ultim detaliu de magazin: litera de pe eticheta energetică, de la A la G, rezumă exact calculul pe care tocmai l-ai făcut. Un frigider de clasă C consumă mai puțini kWh pe an decât unul de clasă F — eticheta e calculul tău, făcut de altcineva și lipit pe ușă.

Exersează

1. Un calculator de birou consumă în medie 200 W, iar un laptop 40 W. Ambele funcționează 2 ore pe zi, tot anul. Calculează pentru fiecare energia anuală în kWh și costul în lei (1,2 lei/kWh). Cu cât e mai scump anul de desktop?
2. Dacă sala de informatică are o priză cu contor, măsurați consumul unui calculator pornit timp de 10 minute, apoi estimați consumul pe o oră. Amintește-ți protocolul de săptămâna trecută: notezi condițiile și repeți măsurătoarea.
3. Acasă, caută pe eticheta energetică a frigiderului consumul anual în kWh (scrie pe etichetă sau în manual). Calculează cât costă frigiderul familiei tale pe an, în lei.
4. Provocare: un coleg susține că jocurile pe consolă „nu consumă mare lucru". Scrie protocolul complet și calculul cu care ai verifica afirmația, comparând o oră de joc pe consolă (aproximativ 150 W) cu o oră de joc pe telefon (aproximativ 5 W). Nu uita pasul 4 — kilogramele de CO2.