Testez în simulator și pe viu

Programul mediei din „Completez programul: liste" a spus 8,66 și toată lumea a fost mulțumită: merge. Stai puțin, totuși. A mers o dată, cu o listă, pe calculatorul tău. E ca și cum ai spune că știi lecția pentru că ai răspuns bine la o singură întrebare, aleasă chiar de tine. Azi învățăm să verificăm serios. La finalul lecției vei ști să scrii cazuri de test cu rezultate așteptate, să testezi o modificare în mediu simulat și să validezi programul în condiții reale.

„Merge" nu e un răspuns

Când spui că un program merge, spui de fapt patru lucruri deodată, și fiecare trebuie verificat separat: pornește fără erori, face ce cere specificația (cerința scrisă, nu ce crezi tu că s-a cerut), face asta pentru orice date rezonabile, nu doar pentru cele norocoase, și continuă să meargă și după modificarea de ieri.

Cuvântul cheie e „calculat independent". Dacă rezultatul corect îl afli tot de la program, nu testezi nimic — dai doar din cap la ce spune el.

Cazurile de test: întrebările pe care le pui programului

Un caz de test are trei părți: datele de intrare, rezultatul corect așteptat (calculat pe hârtie, înainte de rulare) și rezultatul obținut. Pentru programul mediei, o baterie serioasă arată așa:

Cazul	Lista note	Aștept	Am obținut
obișnuit	9, 7, 10	8,66	?
o singură notă	8	8	?
toate egale	10, 10, 10	10	?
listă goală	—	? (împărțire la 0!)	?

Primele trei sunt alese cu cap: un caz obișnuit, ca la clasă, și două cazuri de limită — cele mai mici sau mai extreme date pe care programul trebuie să le suporte. Al patrulea e regele testelor: lista goală. Ce medie are o listă fără note? Programul ar împărți 0 la 0 — iar tu, testerul, tocmai ai descoperit o situație la care autorul programului nici nu s-a gândit. Un „dacă lungimea lui note este 0, spune «nu am note»" rezolvă eleganta problemă.

Întâi în simulator...

Un mediu simulat e o versiune de probă a lumii reale, pe ecran: sigură, rapidă, repetabilă. Scena din Scratch e simulatorul tău de fiecare zi — acolo rulezi cazurile de test de câte ori vrei, schimbi lista, apeși steagul din nou, nimic nu se strică. La fel lucrează inginerii adevărați: un program pentru plăcuța micro

se testează întâi pe simulatorul din MakeCode, pe ecran, și abia apoi pe plăcuța fizică; softul unui avion trece prin ani de simulator înainte să vadă un pasager.

De ce nu direct pe viu? Pentru că în simulator o greșeală costă un clic, iar pe viu poate costa timp, echipament sau, la programele serioase, mult mai mult.

Regula circuitului: nu treci la pasul 3 până când toate cazurile de la pasul 2 dau rezultatul așteptat. Un singur caz picat te întoarce la corectură.

...apoi pe viu

Testul pe viu înseamnă condiții pe care simulatorul nu le prinde: alt om, alte date, alt context. Pentru proiectele noastre, „pe viu" arată așa: dai programul colegului de bancă fără nicio explicație și îl lași să-l folosească. Tu doar observi și notezi, fără să intervii — orice „stai, nu apăsa acolo!" e un defect de program deghizat în instrucțiune verbală.

Vei avea surprize garantate. Colegul introduce nota 11, scrie „zece" în loc de 10, apasă steagul de trei ori la rând. Da, chiar așa se întâmplă și în laboratorul nostru — și fiecare surpriză e un caz de test nou, pe care îl adaugi în tabel și îl duci înapoi în simulator.

Exersează

1. Scrie pe caiet 4 cazuri de test pentru programul „cea mai mare notă" de la provocarea lecției trecute: unul obișnuit, două de limită și lista goală. Nu uita coloana „aștept".
2. Rulează-le pe toate în Scratch și completează coloana „am obținut". Câte au picat? Pentru fiecare caz picat, scrie ce bloc ar trebui corectat.
3. Schimbă programele cu colegul de bancă și testați-vă reciproc pe viu, cu regula de aur: cine a scris programul tace. Notează două lucruri pe care colegul le-a făcut altfel decât te așteptai.
4. Provocare: deschide simulatorul micro
   de pe makecode.microbit.org și construiește un program de 3–4 blocuri (de exemplu, o pictogramă la apăsarea butonului A). Testează-l în simulator și scrie două diferențe pe care le-ai anticipa la rularea pe o plăcuță reală.

Săptămâna viitoare, tot ce am adunat în modulul acesta — analiza datelor, listele, testarea — intră în aceeași oră: recapitulăm și dăm proba practică, pe program.