Protocolul meu de măsurare

Săptămâna trecută, în „Lista soluțiilor: criterii și indici", ai comparat produse folosind cifre măsurate de alții: laboratoarele UE pentru clasa energetică, producătorii pentru autonomie. Dar uneori cifra de care ai nevoie nu există nicăieri. Nimeni nu publică, de exemplu, cât de repede pornesc calculatoarele din sala noastră de informatică — și totuși exact de cifra asta depinde decizia dacă le reparăm, le îmbunătățim sau cerem altele.

La finalul lecției vei ști să scrii un protocol de măsurare pentru o caracteristică aleasă de tine, să îl aplici fără să-l trădezi pe parcurs și să prelucrezi rezultatele în foaia de calcul, cu medie, minim, maxim și grafic.

Cifra pe care n-o găsești în specificații

Sigur ai observat: unele calculatoare din sală sunt gata până îți scoți caietul, altele te țin în fața ecranului negru un minut întreg. Cât de mare e diferența, de fapt? „PC-ul 7 e lent" e o părere. „PC-ul 7 pornește în medie în 96 de secunde, față de 41 media sălii" e un fapt — cu el te poți duce la administrator, la diriginte, la direcțiune.

Ca o părere să devină fapt, măsurătoarea trebuie făcută la fel de fiecare dată și de fiecare persoană. Altfel, tu cronometrezi până apare imaginea de fundal, colegul până se deschide browserul, și „rezultatele" voastre nu se pot compara între ele.

Ce este un protocol de măsurare

Orice protocol bun răspunde la cinci întrebări, în ordine:

Întrebarea 3 pare banală și e cea mai trădătoare. „Măsor cât durează pornirea" nu spune nimic: pornirea începe când apeși butonul, dar când se termină? Când apare sigla? Fundalul? Când poți deschide un program? Fiecare răspuns dă altă cifră — protocolul trebuie să aleagă unul singur și să-l scrie.

Scriem protocolul clasei

Îl construim împreună, pentru caracteristica timpul de pornire al calculatoarelor din sală:

1. Ce măsor? Timpul de pornire, în secunde.
2. Cu ce? Cronometrul telefonului, cu precizie de o secundă.
3. Cum? Start: apăs butonul de pornire. Stop: pe ecran apare fereastra de autentificare, cu câmpul de parolă activ. Nimic altceva nu contează ca „pornit".
4. De câte ori? De trei ori pe fiecare calculator, cu oprire completă între măsurători. Rezultatul calculatorului e media celor trei.
5. În ce condiții? Același sistem de operare, niciun stick USB în porturi, cablul de rețea conectat, măsurătorile în aceeași oră — nu unele dimineața și altele după ce s-au încălzit.

Ora a doua: măsurăm și prelucrăm

Fiecare echipă de bancă primește două calculatoare de măsurat. Aplicați protocolul exact cum a fost scris — dacă pe parcurs descoperiți o problemă (de exemplu un calculator care cere actualizări), nu modificați regulile din mers: notați observația și mergeți mai departe. Protocoalele se îmbunătățesc între măsurători, nu în timpul lor.

Rezultatele tuturor echipelor se adună într-o singură foaie de calcul, cu structura:

Calculator	M1 (s)	M2 (s)	M3 (s)	Media (s)
PC-01	42	45	41	42,7
PC-02	39	38	40	39,0
PC-07	95	98	96	96,3

Media nu se calculează de mână — de asta există formule:

=AVERAGE(B2:D2)     media celor trei măsurători, scrisă în E2, apoi copiată în jos
=MIN(E2:E11)        cel mai rapid calculator din sală
=MAX(E2:E11)        cel mai lent

La final, selectați coloana cu numele calculatoarelor și coloana cu mediile și inserați un grafic cu coloane. Pe grafic, PC-07 se vede de la ușă — exact asta e puterea prelucrării: transformă un teanc de cifre într-o imagine pe care o înțelege oricine în trei secunde.

De la date la decizie

Să zicem că sala a obținut: media generală 44 de secunde, dar PC-07 la 96 și PC-09 la 88. Ce faci cu informația? Aici se leagă totul de lecția trecută: ai din nou o listă de soluții.

• Nu fac nimic — gratuit, dar cele două calculatoare fură câte un minut fiecărui elev, la fiecare oră.
• Le îmbunătățesc — un SSD costă 150-200 de lei și, la calculatoarele vechi, taie timpul de pornire de câteva ori. Prelungește viața obiectului: bine pentru buget, bine pentru planetă.
• Le înlocuiesc — 2.000-2.500 de lei bucata, iar cele vechi devin deșeu electronic.

Cu tabelul și graficul în mână, argumentul pentru varianta din mijloc se scrie singur. Fără ele, rămâne „PC-ul 7 e lent, credeți-mă".

Exersează

1. Un coleg propune protocolul: „Măsor care telefon se încarcă mai repede: îl pun în priză și mă uit din când în când cât a ajuns." Găsește cel puțin trei întrebări din cele cinci la care protocolul lui nu răspunde.
2. În foaia de calcul, media măsurătorilor din B2, C2 și D2 stă în E2. Scrie formula. Dacă protocolul ar cere cinci măsurători (până la F2), cum s-ar schimba?
3. Scrie un protocol complet, cu toate cele cinci întrebări, pentru caracteristica: cât durează încărcarea unui telefon de la 20% la 50%. Gândește-te bine la condiții — telefonul se folosește sau stă blocat în timpul încărcării?
4. Provocare. Aplică protocolul de la punctul 3 acasă, pe telefonul tău, în trei seri diferite. Adu cifrele într-o foaie de calcul și verifică: măsurătorile tale seamănă între ele sau condițiile s-au schimbat pe drum?