Rețeaua din școală: cine cu cine vorbește

Săptămâna trecută, în „Descriu obiecte prin date", ai transformat colecția de cărți într-un tabel. Întrebarea firească: dacă tabelul e salvat pe calculatorul 7 din sala de informatică, cum ajunge el pe calculatorul profesorului, fără stick, fără e-mail? Răspunsul e sub birourile voastre: rețeaua locală.

La finalul lecției vei ști să numești componentele rețelei din școală, să explici rolul fiecăreia și să desenezi topologia sălii de informatică.

Firul de sub birou

Apleacă-te (la propriu, data viitoare când ești în sala de informatică) și urmărește cablul care iese din spatele calculatorului. Nu e cablul de alimentare — e mai subțire, cu o mufă de plastic transparent care seamănă cu una de telefon fix, doar mai lată. Toate aceste cabluri pornesc de la calculatoare și se adună în același loc: o cutie cu multe mufe și beculețe verzi care clipesc, de obicei prinsă pe perete sau într-un dulap metalic.

Cutia aceea e piesa centrală a lecției de azi.

Cele trei componente

Orice rețea locală, oricât de mare, se sprijină pe trei feluri de piese.

Terminalele sunt echipamentele care produc sau consumă date: calculatoarele elevilor, laptopul profesorului, imprimanta din cancelarie, chiar și telefonul tău când prinde WiFi-ul școlii. Ele sunt „vorbitorii" rețelei.

Switch-ul este cutia cu beculețe. La el ajung toate cablurile, iar treaba lui e una singură: primește un mesaj de la un terminal și îl trimite mai departe exact terminalului căruia îi este destinat, nu tuturor. Un fel de poștaș foarte rapid care nu greșește niciodată ușa.

Legăturile sunt drumurile pe care circulă datele. Pot fi cu fir — cablul UTP de sub birou, stabil și rapid — sau fără fir (WiFi), unde datele călătoresc prin unde radio de la un echipament numit access point. Laboratoarele folosesc de regulă fir, telefoanele și laptopurile folosesc WiFi.

Topologia sălii de informatică

Modul în care sunt legate componentele se numește topologie. Sala noastră de informatică folosește topologia stea: fiecare terminal are propriul cablu până la switch, iar switch-ul stă în centru.

Steaua are un avantaj mare: dacă se rupe cablul de la „elev 3", doar el rămâne fără rețea — restul lucrează liniștiți mai departe. Are și un punct sensibil: dacă pică switch-ul, tace toată sala. De aceea cutia aia stă încuiată în dulap.

Tur imaginar prin școală

Închide ochii și plimbă-te prin școală cu „ochelari de rețea". În sala de informatică: 15 calculatoare, fiecare cu fir până la switch-ul din dulap. În cancelarie: laptopul de pe catedră și imprimanta pe care se listează testele — și ele terminale în aceeași rețea. La secretariat: calculatorul cu catalogul electronic. Pe holul de la etaj, sub tavan: o cutiuță albă cu un beculeț — access point-ul care dă WiFi. Iar toate switch-urile din clădire sunt legate între ele, așa că fișierul tău din sala 24 poate ajunge la imprimanta din cancelarie în mai puțin de o secundă.

Exersează

1. Desenează în caiet topologia stea a unei săli cu 6 calculatoare-elev, 1 calculator-profesor și 1 imprimantă. Etichetează switch-ul și cel puțin o legătură.
2. Clasifică în terminale / switch / legături: laptopul dirigintelui, cablul UTP, cutia cu beculețe din dulap, telefonul conectat la WiFi, undele radio dintre telefon și access point.
3. În topologia din figură se defectează cablul dintre switch și „elev 5". Scrie două propoziții: ce mai poate face elevul 5 și ce pot face ceilalți.
4. Provocare: propune o topologie pentru un caz real — laboratorul primește 3 calculatoare noi, dar switch-ul mai are un singur port liber. Ce echipament ai cere administratorului și cum l-ai lega?